o zi obisnuita

Stateam azi si ma gandeam, da, ma gandeam, chiar daca de multe ori dau semne ca nu as fi in stare de sportu' asta sa stiti ca o fac intentionat sau macar ma mint frumos, asa, ma gandeam. La ce? Pai, care a fost motivu' pentru care mi-am facut blog. Da, stiu ca am zis candva ca mi-am facut blog de frustrata ce sunt, de plictisita si din cauza ca nu am nici un prieten prost care sa ma aplaude cand ii torn bullshituri => tre' sa-mi fac prieteni prosti. Asta n-ar putea sa aiba decat 2 consecinte. 1: "o sa ma traga in jos" (expresie de kkt) sau 2: o sa ma simt dumnezeu cand o sa le vorbesc pe un ton flegmatico-sictirit de viata mea anosta, in care nu se intampla nimic si ei o sa ma asculte cu ochii cat cepele si cu gurile cascate. Da' acum, nah, l-am facut, tre' sa postez ceva din cand in cand si poate, atunci cand sunteti plictisiti de viata voastra de kkt in care nu se-ntampla niciodata nimic, o sa va simtiti mai bine stiind ca altii sunt si mai plictisiti de viata lor de kkt, in care nu se-ntampla niciodata nimic sau, posibil si extrem de probabil, "nu o sa ma ridic la nivelul asteptarilor voastre" (alta expresie de kkt), da' si asa e bine ca va dau material de ras, punct pt voi. Si, ma mai gandeam eu asa, cum stateam la birou si kiar nu aveam nimic de facut, ca nu am nimic deosebit fata de restu' lumii, nu sunt un lider, n-am idei marete, nu o sa las nimic in urma mea, nu m-am nascut cu un scop anume, nu o sa schimb nimic, da' nici nu-mi pare rau pentru asta, pentru ca stiu ca si daca as vrea n-as avea cu ce. In schimb, ii compatimesc pe cei care au idei marete, da' sunt marete doar in capu' lor mic si colturos cu un singur neuron si ala cu idei suicidale, aia care descopera ca s-a inventat apa calda, pe aia ii compatimesc si le urez multi ani.....inghesuiti si le dau si un sfat: nu va mai spuneti complimente dimineata in fata oglinzii, in continuare o sa am o parere de kkt despre voi, hai mars. Deraiez. Despre ce vorbeam? A,da. Gen ma gandeam ca nu am la ce sa ma gandesc. Trist. Hai ca a mai trecut o zi in care n-am facut nimic. Inapoi pe plantatie. Grea viata la oras. Astept ziua de salariu.

momentul adevarului

Sunt prea sensibila in p... m.. ( a se citi "in puii mei" ), am facut paranteza pentru persoanele sensibile ca mine, care nu suporta injuraturile, "haaaaiii faaaata". Ideea e ca am ajuns la concluzia ca prea ma cramponez de orice. Pe langa asta, ma agat de orice lucru care-mi aduce un pic de stabilitate-n viata, da' degeaba, ca ma plictisesc repede de el. Adica vreau stabilitate (cred) si nu-mi plac schimbarile in general, surprizele in mod particular, dar ma si plictisesc repede de locuri, de oameni, de joburi, de haine, de mancare, de orice, de orice. e haos. Pe langa asta cred ca sufar si de OCD. Fuck! Cand am facut blogu' asta mi-am promis ca nu o sa dau prea multe informatii personale. Nu pentru ca mi-ar fi frica de faptul ca tot ce spun s-ar putea folosi impotriva mea, ci pentru ca spunand mai mult decat trebuie, de foarte multe ori, am ajuns sa ma simt vulnerabila. Ok, despre asta vroiam de fapt sa vorbesc, da' nu stiam cum sa incep si e mai bine ca s-a intamplat asa, e bine (cred) ca incep sa redevin cine am fost. Ideea e ca inainte eram o carte deschisa. Nici asa nu era bine. Am trecut de la o extrema la alta. Caut pe viitor sa ma opresc undeva la mijloc. Da, in continuare mi-e foarte greu sa vorbesc despre faptul ca mama mea nu mai e, mereu o sa-mi fie greu, nu ma pot impaca cu gandul, nu pot accepta. Timpul nu vindeca, doar trece. Nu pot sa ascult alte persoane cand vorbesc despre ea, de parca ar fi ceva numai al meu si atat. In plus, ei deja au sigilat cutiuta si au urcat-o pe raftul cel mai de sus. Nu suport sa-mi vorbeasca despre ce fel de om ERA. Nu pot vorbi la trecut de ea. E oribil sa mori la 45 de ani ( si mai oribil e sa stai in ultimii 7 tintuit la pat, dependent de cei din jur). Nu, nu e mai bine ca a murit! Nu, nu a chinuit pe nimeni! Nu, nu trece nici un minut fara sa ma gandesc la ea. Pentru ca pe langa faptul ca era mama mea, era totodata si cel mai bun prieten al meu, umarul pe care plangeam, persoana care m-a iubit cel mai mult, care m-a certat cand am gresit, care m-a ingrijit cand am fost bolnava, care m-a ajutat la teme, m-a dus la scoala, mi-a cunoscut prietenii, mi-a dat o educatie, m-a sustinut, mi-a dat curaj, m-a invatat sa am incredere in mine, persoana cea mai corecta si optimista, care n-a vrut niciodata raul nimanui, care i-a ajutat cu cat a putut pe cei din jurul ei. Nu cred ca o sa mai intalnesc pe nimeni cu un asemenea caracter. Poate ti se pare normal ce spun acum, mama e persoana cea mai importanta din viata oricui, da' niciodata n-o sa iti pot explica in cuvinte ca ea pentru mine n-a fost doar atat, n-a fost doar mama mea! A fost o persoana deosebita. Datorita ei reusesc sa vad persoana din spatele bolii. Tu cand te uiti la o persoana bolnava ii vezi mai intai boala de care sufera, nu te apropii fie pentru ca ti-e mila, fie pentru ca ti-e frica. Datorita ei munca mea cu copiii cu deficiente (CES) dadea roade. Am invatat sa nu pun etichete. Nu las sa se vada multe lucruri, in special faptul ca sufar. Mi-am propus sa-mi ascund sentimentele, am ajuns la concluzia ca s-ar putea sa fi procedat gresit, cred ca le-am ascuns prea adanc. Emotii? da, clar, emotii la tot pasul. Sentimente? hmmm, s-ar putea sa fie pe undeva, da' trebuie sa caut bine, de frica le-am pus la naftalina. Paranteza: de ce nu-si mai iau unii oameni alt animal de companie dupa ce-l pierd pe cel pe care-l aveau? Pentru ca pierderea aceluia a fost prea dureroasa si n-ar mai putea trece prin ce au trecut. Corect, imi dai dreptate, sunt convinsa ca esti de aceeasi parere. De ce mi-e frica sa ma mai atasez de cineva, de oricine? Pentru ca in momentul in care o persoana noua intra in viata mea eu deja ma gandesc la sfarsit. Scut de aparare? Poate. Infantilitate? Posibil. Cu cat te atasezi mai mult de ceva/cineva cu atat e mai dureroasa pierderea. Din nou, corect. Buuuuuun. Si atunci, daca nu ne mai atasam nu mai suferim, nu? Poate ca e doar o perioada, poate, de fapt, stiu ca nu e buna gandirea pe care o am, totusi nu pot fi altfel...stiiiiiu, biiiiine, daaaaaa, pierd adevaratele bucurii ale vietii, trece fericirea pe langa mine, bla, bla, bla. Crezi ca ma simt mai bine acum ca am vorbit despre lucrul asta? e adevarat, in orice caz, nu! nu ma simt mai bine, dimpotriva, naked, exposed. Ce fac acum, faptul ca vorbesc despre un lucru care ma doare, e doar un tratament pe care incerc sa mi-l aplic, poate o sa reuseasca sa ma mai dezghete, sa ma "decochilieze". Si acum o sa-mi pun inapoi zambetul pe fata si sa continui ziua cu acelasi optimism cu care am inceput-o. Poate dak o sa-mi zic lucrurile astea de mai multe ori o sa incep sa le cred, poate. In incheiere ce sa-ti urez? Sa ai puterea de a vedea fericirea!

de ce?

De ce vrea toata lumea sa fie interesanta? Toti vor sa fie "miezul din fanta". De ce nu mai scrie nimeni cuvantul intreg (de ex. "esti nesi", am fo de dimi la piata") ? De ce isi cumpara unii animale de companie daca le lasa sa moara de foame? De ce fac copii daca nu au cu ce sa-i creasca? De ce se tine lumea cu mana de bara in metrou kiar si atunci cand acesta stationeaza? Sa nu piarda locul?... De ce, tot in metrou, atunci cand cineva citeste ziarul, intotdeauna cel de langa isi rupe gatu' incercand sa traga cu coada ochiului?.......ziarele la metrou sunt gratis!!! Daca vrei sa citesti...ia-ti un ziar! Si eu citesc in metrou, nu ziare, niciodata ziare...nici reviste...si nici la tv nu ma uit...poate o ora sau doua pe saptamana...da' citesc in metrou....si se holbeaza lumea.....(sunt convinsa ca nu sunt la curent cu ce se intampla in lume, da' de unde stiu eu exact pe ce canal si la ce ora da stirea aia care merita? daca dau din greseala peste nikita, laura andresan, simona senzual sau huidu? Toata ziua mi-e compromisa, toata saptamana mi-e compromisa, cum sa ma risc in halu' asta? ..."urasc omu' prost cum urasc mancarea de post") De ce-mi pun atatea intrebari? De ce am impresia ca nu sunt singura care-si pune aceleasi intrebari? (R: ...si acum vorbeste cealalta adina, eu avand dubla personalitate.....pentru ca nu esti cu nimic mai speciala decat restu' lumii) De ce ultimul lucru pe care ni-l dorim este sa ajungem ca parintii nostri.....de ce ne dam seama ca ei au insemnat cel mai mult pentru noi dupa ce nu mai sunt? De ce nu ne mai cerem scuze/nu mai zambim/nu mai multumim?....or we do, but we don't really mean it. De ce combinam limba romana cu limba engleza? ....gen eu mai devreme...ups, i did it again......De ce mereu ne dorim ce nu putem avea? Stiu, e sanatos, e recomandat, e absolut necesar pentru individ, pentru societate, dar de ce nu putem fi in timpul asta si recunoscatori pentru ce avem deja? De ce cand ni se intampla ceva rau zicem "de ce mi se intampla tocmai mie?" De ce-l "iubeste" femeile pe Orlando Bloom?...De ce trebuie sa las loc de buna ziua? De ce nu pot pur si simplu sa zic "f*tu-te-n gura" in loc de "nici o problema, nu ma supar"? De ce trebuie sa facem cinste de ziua de nastere/nume/dupa ce ne angajam/ daca ne mutam/ daca luam o nota buna/ daca luam salariul/daca ne fata cateaua/s.a.m.d? De ce nu-i apreciem mai mult pe oamenii sinceri si care ne spun verde-n fata ce cred despre noi sau despre felul in care actionam? Chiar mergem pe principiul "minte-ma, minte-ma frumos"? Adevarul e crud? Pune-l pe gratar...vorba asta (ca si multe altele) nu este a mea (eu nefiind in esenta decat "ceea ce sunt, un om pe pamant") De ce in benzinarii albumul "Slalom printre cretini" sta intre "Guta" si "Best love songs"? Mai degraba "Slolom intre cretini"....De ce dam atata importanta superficialului si suntem superficiali cu importantul?

sf. lumii

Dupa mayasi sfarsitul civilizatiei vine pe 4 Ahay 3 Kankau 13.0.0.0.0, corespunzator datei de 21 decembrie 2012. Sfarsitul lumii se va produce din cauza inversarii polilor magnetici. Stirea a fost confirmata de specialisti si a devenit oficiala. "Populatia nu are de ce sa intre in panica, deoarece ne asteapta o alta planeta unde o putem lua cu totii de la capat, plus de asta, vom avea 3 luni in loc de una si un singur anotimp, toamna", a precizat presedintele Obama intr-un discurs public.
Sursa: Times.ro........deci da.......din nou....... si totusi, daca o sa vina sf lumii?

testele de virginitate

Un sondaj arata ca peste 80% dintre elevii cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani si-au inceput viata sexuala(no shit!). Pentru a preveni desfraul in scoli, E. Andronescu a decis introducerea semestriala a testelor de virginitate pentru elevi, teste care se vor face pana in anul 1 de facultate (dumneaei fiind de parere ca "o viata sexuala sanatoasa incepe dupa terminarea liceului, la 19-20 de ani"). Dupa ce mii de elevi nevirgini au protestat pentru drepturile si libertatile sexuale in fata Ministerului Educatiei, E. Andronescu si-a cerut in mod public scuze pentru tulburarea neuronala provocata elevilor si si-a retras propunerea pentru introducerea in scoli a testelor de virginitate. Oripilata de nivelul educatiei romanesti ministra si-a depus demisia nu inainte de a specifica faptul ca intregul incident a demonstrat ca elevii romani care isi incep de timpuriu viata sexuala prezinta atat grave tulburari emotionale asociate cu ADHD, cat si semne vegetative neuronale, de aici si credulitatea fata de stirile false.
"Poate ca ar fi mai bine ca bacalaureatul sa se dea doar la doua materii, eventual grile cu raspunsuri foarte simple, cu cartile pe masa. Ii sugerez viitorului ministru sa introduca laboratoare saptamanale, decorate cu jucarii sexuale, in care sa se practice sexul liber, poate asa elevii nu se vor mai simti constransi de sistem si vor putea sa se concentreze si la invatatura"E. Andronescu.
Sursa: Times.ro.......deci da........stiti voi.......

sibiu part 2

sibiu part 1

oameni ?

Astazi e vineri, inca o zi in care ceva ma socheaza. Eram la birou. Suna la usa. Un domn imi zice sa sun la salvare. Ies afara sa vad despre ce e vorba. Intr-adevar, era un barbat pe trotuar care avea nevoie de ingrijiri urgente. Pun mana pe telefon sa chem salvarea. Lumea a inceput sa se adune. "Da' ce s-a intamplat?"...."Da' a sunat cineva la salvare?"...."Sa-i aduca cineva un pahar cu apa"....."E BEAT?"....."A fost batut?".....si lista poate continua (de ce intotdeauna cand vedem un om intins pe jos ne gandim ca e din vina alcoolului? Poate a fost agresat, poate sufera de ceva.....). La vila de langa noi se lucreaza, s-a lucrat toata vara, in continuare se lucreaza...asa ca, mai tot timpu' sunt materiale in strada, saci, moloz. Vine o cucoana cu masina (sta si ea pe aceeasi straduta).....nu avea unde sa parcheze ... l-a vazut pe om intins tot pe trotuar si totusi ea avea alta problema pe care trebuia s-o lamureasca fix atunci: de ce nu are ea niciodata loc de parcare? Omu' responsabil cu lucrarea i-a zis "doamna, va rog sa nu mai ridicati tonul, haideti sa vorbim civilizat sau macar sa ne dam mai intr-o parte. Ea nimic, batman, batman.........a inceput sa tipe si mai tare....statea langa bietul om si urla cat o tineau plamanii......."Ce? Un boschetar. Probabil k e in coma alcoolica. Eu unde-mi las masina? Haideti sa-l dam la o parte k sa-mi urc si eu masina aici, pe trotuar"...........ne uitam toti socati........u heartless bitch !.........wtf???